Se afișează postările cu eticheta Sinaia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sinaia. Afișați toate postările

29 dec. 2013

Insigna Clubului Sportiv "Peles" Sinaia

In anul 1923 se infiinta Clubul Sportiv "Peles" Sinaia, o asociatie pentru practicarea skiului si alpinismului. Ca o avanpremiera a acestei aniversari de 90 de ani, in decembrie 2012 am publicat un articol in revista "Astra": Sporturi de iarna la Sinaia. Clubul Sportiv "Peles".

Exista o piesa lipsa a acestui demers, insigna oficiala a clubului. Imi facusem o idee despre cum ar putea sa arate, examinand cu atentie fotografii din arhiva bunicului (membru fondator si presedinte al clubului).


De mai multi ani era unul din reperele pe care le cautam pe site-uri de licitatii sau la diverse targuri. Fara succes. 

Toamna trecuta am cumparat o insigna a Federatiei Romane a Sporturilor de Iarna (FRSI) din perioada interbelica. Avea un contur asemanator cu ce cautam. Entuziasmat, i-am aratat-o tatalui meu. Mi-a taiat elanul instantaneu: "Nu e asta! In plus, insigna pe care mi-o aduc aminte avea email verde!"
Era pentru prima data ca aflam si acest element, pe care nu as fi putut sa il identific in fotografiile alb-negru. 

Insigna a aparut in aceasta vara, la timp pentru cei 90 de ani aniversati.
Pentru colectionari, sentimentul de gol in stomac, de bucurie amestecata cu tensiune si incertitudine (daca altcineva o cumpara inainte sau liciteaza mai mult?), cred ca este cunoscut... La fel ca si cel de placere cand o admiri pe viu, cu satisfactia ca ai mai completat o piesa din povestea ta (istorica, tematica sau de familie).

Alin Dimancescu

dimensiuni: 28 x 33 mm

membri ai Clubului Sportiv "Peles",
in centru - Principele Nicolae - presedinte de onoare, 
in dreapta jos - cpt. Ioan Dimancescu - presedintele clubului

insigna, purtata de cativa dintre membri
(detalii din fotografia de mai sus)

insigna (intr-o fotografie mult mai buna),
purtata la uniforma de comandant de cercetasi a bunicului meu, 
la a treia jamboree internationala (Birkenhead, Anglia, 1929)


p.s. tema schiorului a fost preluata si pe o placheta sportiva oferita ca premiu de ziarul "Universul" in perioada interbelica (Ziarul "Universul" si sportul romanesc)


citeste si:

vezi si:

  • alte insemne sportive romanesti realizate de casa Huguenin (Le Locle)

27 ian. 2013

Ziarul "Universul" si sportul romanesc

In perioada interbelica, "Universul" condus de catre Stelian Popescu devine unul dintre cele mai citite cotidiene.
Pe langa cronici sportive, ziarul va sprijini "in teren" popularizarea mai multor discipline. La competitiile din calendarul Federatiei Societatilor Sportive din Romania (FSSR), ziarul organiza probe pe care le "sponsoriza", oferind premii (plachete si diplome).

Intre 30 ianuarie - 4 februarie 1929, Comisiunea Centrala a Sporturilor de Iarna din cadrul FSSR organiza la Sinaia o reuniune de concursuri. Din programul oficial al intrecerilor aflam ca "Universul" ii premia pe castigatori la cateva etape de ski, bobsleigh si saniute. Se mai specifica si valoarea taxelor de inscriere, mentionandu-se ca la probele sustinute de ziar participarea era gratuita.

[foto: placheta concurs ski pe traseul Saua Varful cu Dor - Sinaia, 31 ianuarie 1929, colectia Dimancescu]

26 ian. 2013

Ski - o cronologie interbelica



1919-1920
dupa o intrerupere cauzata de razboi se reiau concursurile de ski in organizarea Comisiei Sporturilor de Iarna din cadrul Federatiei Societatilor Sportive din Romania (FFSR) (infiintata in anul 1912)

1920-1923
se desfasoara cursuri de instructie conduse de comandamentul trupelor de vanatori de munte sub indrumarea organizatiei YMCA - Young Men's Christian Association (Asociatia Crestina a Tinerilor)

1920
se consemneaza primele intreceri de patrule militare

anii 20'-30'
se dezvolta activitatea turistica si sportiva, o parte din organizatiile antebelice isi reiau activitatea si apar asociatii noi, cu implicare mai mult sau mai putin directa in promovarea schiului
("Hanul Drumetilor", Turing Clubul Romaniei", "Asociatia drumetilor din muntii inalti ai Romaniai", "Clubul Carpatin Roman", "Clubul German de ski", "Dor de duca", "Amicii Predealului", "Ski Club Bucuresti")

anii 20'-30'
se construiesc trambulinele de la Cioplea/1929, Bunloc si Poiana Brasov

1921
la Sinaia se desfasoara primul Campionat National de ski cu probe de fond, coborare, sarituri, obstacole, stil

1922
se infiinteaza "Oficiul National pentru Educatie Fizica" (ONEF) si "Institutul National pentru Educatie Fizica'" (INEF), in cadrul carora exista catedra "atletism si ski"

1923
la Sinaia se infiinteaza Clubul Sportiv Peles, ai carui sportivi vor domina intrecerile anilor '20

1924
in cadrul FSSR-ului va activa “Comisia centrala de ski”, care va elabora primul "Regulament al concursurilor de ski" din Romania

1924
are loc prima participare romaneasca la un concurs militar international (Cehoslovacia)

1928
Romania participa la prima editie a Jocurilor Olimpice de Iarna de la St. Moritz (Elvetia)

1929
sectia militara din cadrul INEF-ului se transforma in "Institutul Militar pentru Educatie Fizica" (IMEF)

1929
Romania participa la Campionatele FIS (campionatele mondiale de mai tarziu) de la Zakopane (Polonia)

1930
Romania participa la Jocurile Internationale de Iarna de la Davos (Elvetia)

anii '30
se desfasoara concursuri de schi pentru toate disciplinele si catagoriile la Sinaia, Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Vatra Dornei

1930
se face trecerea de la FSSR la Uniunea Federatiilor Sportive din Romania (UFSR), in cadrul careia fiecare federatie avea personalitate juridica

1931
in cadrul nou infiintatei UFSR activeaza Federatia Romana a Sporturilor de Iarna si Federatia Romana de Ski (presedinte Theodor Rosetti-Solescu)

1934
Romania castiga Concursul Patrulelor de la Predeal, in fata Iugoslaviei, Poloniei si Cehoslovaciei

1936
Romania participa la Jocurile Olimpice de Iarna de la Garmisch-Partenkirchen (Germania)

1936
federatia se reorganizeaza si isi schimba statutele


1937
prima editie a Cupei Bucegilor, organizata de Ski Club Bucuresti

1937
UFSR emite prima serie filatelica cu tematica sportiva din Romania, schiul fiind una dintre teme

1939
incepe constructia trambulinei mari de la Bunloc si se inaugureaza trambulina din Paltinis

1940
apare lucrarea "Manual de ski", autor fiind Principele Nicolae




1940
se desfiinteaza UFSR si se constituie Organizarea Sportului Romanesc (OSR), care va functiona cu dificultate in conditiile de razboi
Federatia va demara primul program coerent de popularizare a schiului


surse:
-Neagu Boerescu, FSSR, UFSR si ONEF - Inceputurile si organizarea sportului in Romania, revista "Boabe de grau", nr.6-7, iulie 1931, Biblioteca Centrala Universitara "Carol I", Bucuresti
-Anuarul Sportului Romanesc, Organizarea Sportului Romanesc, Bucuresti, 1943
-prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Institutii, organizatii si activitati specifice, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, vol. I, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

12 sept. 2012

Sinaia – instantanee de toamna

Sinaia.
Ar putea-o marturisi, fara inconjur, minunatul parc vaduvit de copii sburdalnici, de fetiscane visatoare si de pensionarii curtezani, care si-au uitat mai de mult varsta.


Nici putinii vizitatori care mai populeaza mesele de la Capsa, nu pot reinvia, nici pe departe, viata acestei farfurii smaltuite in verde care se numeste “parc”.


In bataia vantului rece de toamna, bona nu stiu carui boer - o roscovana uscativa care a flirtat toata vara cu trombonistul muzicei militare - se incapataneaza sa-si mai plimbe caruciorul in care plange un copilas invinetit de frig. Muzica a disparut cu geamantanele ultimilor sezonisti, trombonistul canta in cine stie ce colt de cazarma; numai bona a ramas credincioasa parcului care isi plange melancolia.


La poarta dinspre cazino, pipernicitii cai cu care copiii au batatorit o vara intreaga intinsul potecilor, asteapta zadarnic musterii, alta data atat de numerosi. Bietii cai - care si asa aveau privirea plangatoare, trista - par stupefiati de imensul gol care a cuprins intregul parc, intreaga statiune.
Pe banca, doi sportivi, afectand un prisos de buna dispozitie, discuta cu aprindere frumusetile statiunei. Unul, ceva mai guraliv, sustine ca Sinaia - “perla Carpatilor” - este statiunea cu sezonul nesfarsit. Celalalt, ceva mai putin entuziast, aduce drept marturie tristetea aleelor, a parcului, a vilelor ramase pustii, a golului imens care se face cu prima ploaie rece de toamna, cu suprimarea ultimelor “trenuri de placere”…
Dintr’un boschet, un copilas care deabea gangureste, isi cauta tovarasii de joaca. Copilul, cu ochi de cicoara, suna zadarnic din trompete de carton “adunarea”: unde sunt liliputanii lui?

*
In atmosfera rece, o singura cladire incalzeste pana la sufocare trupurile, mintea: cazinoul. Edificiu maret, de un alb imaculat, in contrast isbitor cu patimile si pacatele oamenilor.


Este singurul loc unde Sinaia este vecinic calda, atat de calda incat oamenii asuda ca si cum ar fi inghitit vagoane cu aspirina.
Iata un jucator coborand scarile majestoase, cu fata congestionata, ingandurat si transportat intr’o lume care nu mai percepe nimic din farmecul muntilor… Un om care nu simte frigul, preocupat nu atat de golul nesfarsit al parcului care moare, cat mai ales de gaura buzunarului prin care i s-au strecurat undeva, intr’o gaura de masa verde, ultimii bani. I-a ramas, ce e drept, in semn de batjocura, o fisa de douazeci de lei – atat cat ii trebue pentru ultimul caputiner la cofetaria din colt. Omul se mistue, rusinat, pe o alee dosnica si pustie, plestemand ispita cazinoului cu silueta atat de eleganta.
Langa poarta, pe drumul masinilor, doi lustragii, zgribuliti de frig, au adormit.
Un agent de circulatie, grav si impozant, supravegheaza “circulatia” automobilelor care a incetat, ca si viata sgomotoasa, mai demult.
Doar un singur drumet nu concepe sfarsitul sezonului: un neamt cu palaria verde cu pana de paun, care-si numara firele de “edelweiss” culese pe varful muntelui.

preluare din Ilustratiunea Romana, nr.38, 12 septembrie 1934


citeste si:

1 ian. 2012

Campionat de ski si saniute pentru copii (1929)


In ziua de 7 Ianuarie s’a tinut la Sinaia al treilea campionat de ski si saniute pentru copii, organizat de Asociatia Sportiva Peles.
Au participat peste 60 de copii, cari au fost clasati pe categorii de varsta. Distantele de alergat au variat dupa puterile micilor concurenti.
Membri seniori ai Pelesului au ajutat la organizarea si conducerea concursurilor, cari au insemnat un nou succes pentru aceasta grupare sportiva.
De dimineata s’au desfasurat probele de ski, iar dupa amiaza cele de saniute.

[Startul concurentilor de saniute]

Seara la ora 18, la scoala primara, organizatorii concursurilor, d. prof. C. Ionescu si capitan Ioan Dimancescu, au distribuit concurentilor premiile: medalii, diplome, carti, ciocolata etc.

[Presedintele Pelesului, d. capitan Ioan Dimancescu,
in mijlocul unui grup de concurenti]

Rezultatele au fost urmatoarele:

A. SKI

Categoria I (18-20 ani)
1. Ionescu Nicolae
2. Tomescu Stefan


[Juniorii (18-20 ani), la a caror proba
a esit cel dintai d. Ionescu Nicolae (No. 24)]

Categoria II-a (16-17 ani)
1. Louis de Candido
2. Clinci Stelian

Categoria III-a (15-16 ani)
1. Ciocoiu Const.
2. Bursuc Aler.
3. Darvinte Tecuseanu

Categoria IV-a (14-15 ani)
1. Schmidt Ferdinand
2. Buliga Nicolae
3. Pavel A. Const.

Categoria V-a (12-13 ani)
1. Megelea Ion
2. Adam Const.
3. Clinici Alex.

Categoria VI-a (10-11 ani)
1. Fratila Gh.
2. Mihail Gheorghe, Kooner Andrei
3. Marc Vuccino

Categoria VII-a (8-9 ani)
1. Gheorghe Albu
2. Voicila Petre


B. SANIE

Categoria I (14-16 ani)
1. Delaranaga Victor
2. Stanicel
3. Serbanescu, Buliga Ovidiu

Categoria II-a (12-13 ani)
1. Adam Constantin, Megelea
2. Gaman Ion
3. Negulescu Elena

Categoria III-a (9-11 ani)
1. Soare Petre
2. Fratila Gheorghe
3. Mihail Gheorghe

Categoria IV-a (8-9 ani)
1. Victor Grigorescu
2. Dina Siomescu
3. Soare Nicolae


preluare din Gazeta Sporturilor, 12 ianuarie 1929, colectia Dimancescu
foto: Pilescu, Sinaia



citeste si:

19 dec. 2011

Campionatele Romaniei de bobsleigh, ski si saniuta (1924)


Pe o vreme splendida, adevarate zile de iarna, cu zapada din belsug si in conditiuni satisfacatoare de organizare s’au disputat campionatele nationale de bobsleigh, ski, saniuta si skijorning (ski cu cai).
Concursurile au avut loc la Sinaia in zilele de 3, 4, 5 si 6 Februarie si au fost conduse de un comitet ad-hoc din F.S.S.R., sub presidentia valorosului sportman maior Emil Palangeanu, dela Institutul de Educatie Fizica si care iarna trecuta a petrecut in patria sporturilor de acest gen, Suedia.

[D-l gen. Rasoviceanu, comandantul Divieziei I de Vanatori de Munte
si D-l G. Mateescu, primarul orasului Sinaia, asteptand concurenti]

[In asteptarea concurentilor]

Am observat foarte mult public venit din largul tarii, ca sa admire si sa incurajeze eforturile tineretului nostru, care vadeste un necontenit progres in practicarea sporturilor de iarna. Concurentii au fost mainumerosi decat la campionatele din precedentul an.
Cluburile din Bucuresti, Brasov, Cluj si Abrud si-au trimis reprezentanti.

Intrecerile de ski, care ofera o sanatoasa petrecere pentru populatia din partile muntoase, pe unde talpicile lunecoase au fost introduse, au format partea cea mai interesanta a programului. Dintre celelalte probe de iarna, skiul se dovedeste ca adevarat sport. In imposibilitate sa fie urmarite in desfasurarea lor din cauza parcursului lung, cursele de ski au fost cat se poate de emotionante.

Plecarile se dau din minut in minut, astfel incat lupta dintre adversari este alta decat la cursele de picior. Lungul itinerar de alergat pe teren variat reclama fiecarui concurent un antrenament metodic, pe langa vigoarea necesara.

Lupta pentru Maratonul Romaniei (30 km) si campionatul national de ski (14 km si 2 sarituri) a fost angajata intre aceaiasi temuti adversari: Leurzeanu Gheorghe dela Coltea din Brasov si Calista Alexandru dela Cercul Peles din Sinaia. Pista, in general, a fost aproape la fel la cele doua curse, aceea de mare fond avand un tur dublu, a traversat versantul nordic al Bucegilor, pana la Poiana Tapului, de unde s’a trecut peste apa Prahovei pe livezile din stanga vaii, revenindu-se in Sinaia.

Victoria ambelor probe a revenit anevoe lui Leurzeanu, care desi este foarte frumos dezvoltat, de statura inalta, tipul taranului dela munte, ii lipseste adresa si stilul miscarilor. La cursa de 30 km, o diferenta de 20 de secunde l-a clasat al doilea pe Calista. Acesta la campionat a luat locul al treilea, fiind depasit de Purcarea N., favorizat de o saritura admirabila.

[De la stanga la dreapta, planul I: Ardelea Gh. (clas. 7) si Stancel Ion,
planul II: Gaizer, Pozna, Purcarea, N. (clas. 2), Banciu D. (clas. 4), Pascu Teofil,
Candido Romano]

La alergarea de doamne (4 km), a triumfat d-ra Mateescu Mia (Cercul Peles) si la alergarea juniorilor (6 km), Bodeanu E. (Coltea). Sariturile, in lipsa unei trambuline sistematice au fost modeste.

Primejdiile oferite de pista improvizata pe strazile orasului, au pretins concurentilor de bobsleigh mai mult decat oricand, calitati de campioni... automobilisti si indrazneala draceasca. Campionatul de bobsleigh a revenit echipei Soc. Politechnica pe bobul no. I condus de d-l ing. Capriel. Celelalte curse pentru cupa Arsenie, cupa Iliescu-Branceni si cupa Doamnelor au fost castigate respectiv de d-nii ing. Miss Victor (Cercul Peles), pe bobul Leonard, G. Polizu-Micsunesti (T.C.R.) pe bobul Domnita si d-ra Bolton Dina pe bobul Joffre.

[Bobul Leonard, condus de D-l ing. Miss Victor in cursa Arsenie]

[Sarituri de trambulina pentru juniori: Tabaras Ion (clas. 2)]

Au fost simpatice alergari de saniuta. Lupta pentru intaietate s’a dat intre favoritii Cercului Peles, carora le-au revenit toate distinctiunile.

Rezultatele generale ale manifestatiei sportive, in aerul curat al Sinaiei, au fost dintre cele mai multumitoare, spre lauda initiatorilor si depinde de concursul – in mai mare masura asteptat – din partea factorilor autorizati, ca sa avem in sezonul viitor o si mai larga extensiune a programului.

Florian Dacu

Toate fotografiile: Foto Royal


sursa: Florian Dacu, Campionatele Romaniei de bobsleigh, ski si saniuta, Ilustratia Saptamanala, februarie 1924, colectia Dimancescu

27 oct. 2010

Brasov - Bran - Sinaia

25.IX.1932

Sunt la birou. Telefonul sbarnaie, "D-ra Statescu la aparat va rog“! Mi se comunica de catre o A.C.F.-ista ca se face o excursie la Bran si de acolo pe munte la Sinaia, si mai mult ca sigur, vom vedea si pe Domnita Ileana.
Telefonul imi tremura in mana de emotie si raspund ca merg si eu. Cum a doua zi e Vineri si e toate ziua birou, iar sambata plecam des de dimineata, am inceput sa fac bagajul imediat ce am ajuns acasa. Acest bagaj consta dintr’o cutie de carton pentru uniforma A.C.F. si un ruck-sak pentru micul echipamentul de munte.

Acceleratul spre Braşov pleaca la 8 1/2 dimineata, eu insa nu mai aveam rabdare si am pornit mai devreme la gara. Fiind zi de lucru si ora plecarii spre birou, intalnesc multe figuri cunoscute cari se uită mirate la mine, ba cu un functionar superior intru chiar in vorba si cu o urare de “buna petrecere” ma dau jos la gara unde intalnesc fetele.
Iata-ne instalate in vagon. Ora plecarii se apropie, trenul se pune in miscare lasand in urma sgomotosul Bucuresti. In urma noastra: Chitila, Buftea, Peris, Prahova, Ploesti. De pe la Posada, Valea Larga, Prahova zgomotoasa duce la vale tot ce a putut lua in drumul ei. De aici de-acum incepem sa simtim aerul ozonat de munte.
Intram in Sinaia. Este o zi minunata. Bucegii sunt luminati de razele soarelui. Ne aruncam privirea in dreapta unde se vede Casa Piscul Cainelui, iar in stanga Crucea de pe Caraiman sta majestoasa, pare ca ar spune "numai prin mine veti putea ajunge la cele mai mari inaltimi".
Pornim din nou pe valea Timisului pana la Brasov. Aci dăm o raita prin oraş, urmand sa luam masina lui Folosea spre Bran. In Brasov mişcare neobisnuita, are loc un concurs hipic, la care va lua parte si Majestatea Sa Regina Maria impreuna cu Arhiducele Anton.

In fuga masinii parcurgem Cristian, Tohanul Nou, Tohanul Vechi, Rasnov, iar la 5 suntem in Bran. Branul s-a modernizat. Are lumina electrica si multe vile moderne. Numai batranul Castel a ramas acelas, impunator strajueste peste intinse meleaguri. Trecem prin fata lui. Parcul cu multele flori si in special a daliilor este o minunatie, nu te saturi privind. Dar ceea ce impresioneaza mai mult este mica bisericuta din lemn, adusa din Maramures de catre Majestatea Sa Regina Maria si asezata in fata Castelului.

Suntem gazduite in colonia noastra. Nici o schimbare, aceeasi casa luminoasa datatoare de sanatate, unde isi petrec luna de concediu functionarele, lucratoarele etc. spre a se intoarce cu puteri noui acolo unde sunt chemate de datorie.
Imediat suntem anuntate ca Altetea sa Imperiala Arhiducesa Ileana ne asteapta. Cutiile de carton intra in functiune. Se scot uniformele, ne controlam reciproc daca avem cravatele regulamentar legate si cu inimile batand de emotie ne indreptam spre Castel. Urcam treptele si suntem introduse in odaia Domnitii, mobilata cu mult gust si maiestrie. Aici scumpa noastra Protectoare, imbracata intr’un splendid costum originar de Mehedinti ne ureaza “bun venit”. Ultimele raze solare strabat perdelutele galbene si se profileaza pe fata-i putin palida, dandu-i infatisarea Domnitelor de pe timpuri.
Nu o vazusem de mult. Imi inchipuiam sa o gasim schimbata, dar a ramas cum o stiam. Aceiasi privire patrunzatoare, acelas dialect, aceiasi bucurie si ce ne-a impresionat ca pe langa obligatiunile de sotie si mama, pastreaza acelas interes elevelor, lucratoarelor si functionarelor A.C.F.-iste si mai ales pentru cele care s-au bucurat de coloniile: Bornemiza, Bran, Balcic. Ne-a intrebat de planurile noastre de a doua zi. I-am raspuns ca mergem in excursie pe munti pana la Sinaia, iar de acolo cu trenul la Bucuresti. Placuta atmosfera ne-a alungat emotia dela inceput, dar vai … timpul nu vrea sa stie de noi, isi deapana prea repede firul, suntem nevoite sa parasim pe draga noastra Domnita, deoarece fiind ora 6 seara sosea din Brasov Maiestatea Sa Regina Maria si Arhiducele Anton.

Cu ruck-sak-urile in spinare aruncand o ultima privire aceleia care ne este atat de draga si Branului iubit, hai la drum. Parcurgem pe un timp admirabil Moieciul, Plaiul lui Ion, Strunga, cu mici popasuri. Trecem prin Padurea Laptici, de aici pe Furnica, coboram pe la carierele de piatra Dr. Costinescu, pe Calea Codrului ajungem in gara Sinaia, de unde imbujorate de aerul intaritor al muntelui, luam trenul spre Bucuresti, fiind inca sub impresiile frumoase a celor doua zile petrecute in mijlocul sublimei naturi.

Elvira Statescu

preluare din "Viator", revista A.C.F. , 1933
surse foto: "Balcicul si Branul copilariei mele" de Radu Mihai Dimancescu (http://balcic-si-bran.blogspot.com)
sursa harta: http://www.cabanata.ro (Ion Ionescu-Dunareanu, Masivul Bucegi, Oficiul National de Turism, 1937)

17 sept. 2010

Pe munte

Motto:
Pe munte de vei porni,
A.C.F.-ul vei intalni

Ora 6 dimineata. Trenul pleaca la 6.25; pana la gara fac 20 minute cu tramvaiul, cu masina numai 10, vasazica pe jos imi trebuie 30 minute. Tocmai bine ca sa sosesc dupa plecarea trenului.
Gandindu-ma ca “mai bine mai tarziu decat de loc” am plecat pe jos pana la tramvai, cu tramvaiul pana la statia de masini si cu masina pana la gara. Am sosit la 6.20, exact media timpurilor necesare cu masina, cu tramvaiul si pe jos.
La casa de bilete, spre “norocul meu” lume multa. Cu 15 secunde inainte de plecarea trenului eram tot fara bilet.

Buftea. In vagon se vorbeste de Balcic si se mananca ciocolata. Pe peron se bea lapte batut.
Ploesti. In vagon se vorbeste despre Bran. Pe peron se mananca gogosi.
Campina. In vagon se vorbeste iar de Balcic si se mananca iar ciocolata. Pe peron se mananca ciresi.
Sinaia. Din vagon se vad muntii cu zapada. De pe peron se vede zapada de pe munti.

Urcam. Mancam. Stam. Vorbim despre disciplina in timpul urcusului si despre necesitatea de a merge toti la un loc. Dar … discutia este doar teoretica, practic se intampla ca la noi. Seful da ordine, iar ceilalti o iau pe unde vor.
De ce? Pentru ca “asa suntem noi”.


Sfanta Ana. Jos verde. Sus verde cu alb. Mai sus albastru.
Imprejur alpinistii convinsi … stau obositi in preajma automobilului care i-a urcat pana aici. Altii impresionati de frumusetea naturii joaca poker de zor. Cel putin daca ar juca jos pe iarba verde, joaca insa pe masa.
Unde esti tu Carageale?

Din nou urcam. Am ajuns la zapada pe care o admiram din tren. Dupa cum era de asteptat, urmeaza un conflict rezolvat cu ajutorul zapezii. Din gentilete trebuie sa cedez si sa fiu batut.
Plecam mai departe.
Am ajuns in regiunea unde zapada se ia la intrecere cu apa si cu noroiul. Avem ocazia sa verificam calitatile bocancilor.

Dar vai! Imposibil! Probabil ca visez! La o cotitura a drumului au aparut doua aratari!
Ma frec la ochi. In zadar. Imaginea persista. In fata mea doua fiinte cu chip de om.
Ea: Pantofi cu tocuri subtiri si extrem de inalte. Ciorapi Adesgo. Rochie subtire de Georgette cu guler de blana inalt. Palarie de pai. Poseta.
El: Palarie de feutru “Barymore”. Guler tare. Cravata cu nod mare. Pardesiu gris. Pantaloni bleumarin. Pantofi cu crep. In mana servieta de piele.
Amandoi manusi.
Apa si noroiul le-a trecut de mult peste pantofi. Ii privesc lung si mi-e teama sa ma apropii de ei.
Doamne fereste!
Am ajuns aproape de ei. Ma gandesc ca sa-i vada un strain ar crede ca suntem un popor de alpinisti exceptionali si ar putea povesti la el in tara ca romanii fac “mici plimbari” la 2000 de metri in costum de strada, iar costumul de turist il intrebuinteaza de la 5000 de metri in sus…
Ma uit la ei cat sunt de “dragalasi”…
Mare e gradina Ta, Doamne! …

Urcam. Coboram si iar urcam. In dreapta brazi pierduti in zapada, in stanga zapada presarata printre brazi.
Tobogan pe zapada. Saracii bucuresteni cari se parjolesc la soare si noi care ne-am fi parjolit la fel, daca nu era un geniu bun care sa ne indrepte pasii spre munte.
Crucea de la Caraiman. Maretia constructiei se ia la intrecere cu maretia peisagiului. Fericiti cei care pot ajunge pana aici.

Mai departe. Coboram spre Pestera. Prin padurea de brazi distrusi de boala, alunecam pe noroiul muschiului verde albastru.
Iuteala cu care coboram este intr’adevar apreciabila, mai ales ca ne mai desparte doar o ora si jumatate de un tren pe care nu am voi sa-l pierdem, dar pe care bineinteles ca il scapam, caci “asa suntem noi”.
Fata de cele trei ore pe care le mai avem pana la trenul urmator, seful a hotarat sa ne dea un banchet pentru modul cum ne-am purtat in aceasta excursie.

Ora 9. In tren inghesuiala. Cu rugaminti si amenintari am reusit sa eliberam un compartiment.
Cineva spune povesti, iar ceilalti sunt convinsi ca il asculta, .. in fapt dorm.
Sosim in Gara de Nord dupa 42 ore lipsa din Capitala. Nimeni nu-si poate inchipui ce frumuseti am admirat si ce clipe de neuitat am trait cei 8 turisti care coboara sprinteni din tren, cu toate ca facusem un adevarat “tur de forta”.
Dar… “asa suntem noi”!

Locotenent Viagu


preluare din "Viator", revista A.C.F. , 1933
("Balcicul si Branul copilariei mele" de Radu Mihai Dimancescu - http://balcic-si-bran.blogspot.com)
sursa harta: antiquemapsandprints.com

27 ian. 2010

Sporturi de iarna la Sinaia

In anul 1923, la initiativa locotenentului de vanatori de munte Ioan Dem. Dimancescu (comandant de Centurie de Cercetasi in Sinaia), a lui Decebal Mateescu, a fratilor Pascu si a lui Toma Calista, precum si cu sprijinul primarului orasului Sinaia (George Matheescu), al Batalionului 1 de Vanatori de Munte Sinaia si al Castelului Peles ia fiinta Clubul Sportiv Peles. Asociatia avea sectii de ski, saniute si bob, oferind un cadru organizat de valorificare si formare prin sport a tineretul din zona.


Pe langa functia de presedinte, Ioan Dimancescu activa si ca instructor sportiv. Clubul il avea ca presedinte de onoare pe principele Nicolae (fratele principelui Carol/regelui Carol al II-lea si al Domnitei Ileana), familia regala implicandu-se direct in practicarea, popularizarea si sustinerea dezvoltarii sporturilor de iarna.

sosire la un concurs de ski

poza de grup la finalul unei zi de concursuri, cu Principelel Nicolae in centru

 Domnita Ileana pe skiuri la o actiune de promovare a clubului
impreuna cu lt-col. Emil Palangeanu si cpt. Ioan Dimancescu


Referinte Clubul Peles:

Initiativele si calendarul sportiv al Clubului Peles s-au impletit cu activitatile din cadrul FSSR.

Selectie evenimente:
-Campionatele Romaniei de bobsleigh, ski si saniuta - 3-6 februarie 1924, Ilustratia saptamanala, februarie 1924; intrecerile au fost conduse de un comitet prezidat de maiorul Emil Palangeanu, proaspat intors de la bursa din Suedia.
(dedicatie primita de la autorul articolului: “Lui Nelly Dimancescu, inchinare umila pentru ceea ce a realizat in Cercul Peles, autorul (Florin Dacu), Bucuresti, 19 Martie 1924”)


-Campionatului National de ski al Romaniei, Sinaia - 10, 12, 13 februarie 1927
Presedinte era T. Rosetti Solescu, iar comitetul de organizare era format din: Capitanul Dimancescu, Capitanul Medeleanu, Walter Muston, Otto Nedoma, Capitan Ilie Radu si Viktor Zeidner.


Ce implica organizarea unui concurs pentru mai multe sporturi de iarna (ski, bobsleigh, saniute, ski-kjornig, skeleton), categorii de varsta (domni, doamne, juniori si copii) si participare (locala, militara, internationala) putem sa aflam din programul oficial al concursurilor de iarna, 30 ianuarie - 3 februarie 1929.


Printre dedicatii, si semnaturile lui Walter Muston (casatorit cu Carola fata lui József Ungarth) si a fiicei sale, Wendy Muston. Hotelul Ungarth si vila Wendy apartineau familiei Ungarth-Muston.


La vila se faceau inscrierile, tragerile la sorti pentru participanti si premierile, in timp ce hotelul era “cel mai prielnic si confortabil pentru sportivi si prietenii lor” (vezi afis).

In articolele publicate in presa vremii se vorbea despre munte ca „izvor de viata noua” la indemana oricui pentru a fi descoperit in primul rand prin „plimbari si „turism de munte”, iar mai apoi prin activitati realizate intr-un cadru organizat (alpinism si sporturi de iarna).
Muntele ca factor de intarire fizica si morala (serie de articole), cpt. Ioan Dimancescu - INEF, Gazeta Sporturilor, ianuarie-februarie 1926
Parcurile naturale din munte ca centre de recreatie, cpt. Ioan Dimancescu, Viator - revista ACF 1933

sursa: Povestea unui cercetas