17 oct. 2011

Crucea Rosie pentru animale

Un autobuz mare, negru, inchis ermetic si purtand pe toate fetele un sir intreg de cuvinte albe, ca o tabla de scoala, strabate de cateva zile strazile Capitalei. Mi-a trecut in viteza de cateva ori prin fata nasului. N’am putut spicui din inscriptiile sale decat crampee: animale… saraci dispensar… ajutor…

Aparitia, misterioasa aproape, a autobuzului negru, ma intriga. Cercetam cu neobisnuita luare aminte cele mai aglomerate colturi si strazi. L’am descoperit, insfarsit, intamplator.


Pe o ulita desfundata de mahala, ale carei drumuri sunt stapanite de mlastini, si in cari se balacesc copii golasi si cainii raiosi, masina neagra isi facea anevoios drum, clatinandu-se in dreapta si in stanga, ca si cand s’ar minuna de atata mizerie. 
Copii faceau masinii un alaiu mai mare chiar decat cotigei hingherilor.
In ritmul ei, de nevoe, agale, masina mi-a ingaduit sa-i citesc legenda; era vorba de un dispensar ambulant pentru animalele suferinde ale oamenilor sarmani.

Masina aceasta e azi un prieten al mahalalelor.
Cutreera colturile cele mai sarace, depaseste marginile orasului, iese afara, pe sosele, colinda satele pentru a aduce alinarea sau tamaduirea cainilor, cailor, tuturor animalelor, pe cari proprietarii n’au mijloace sa le ingrijeasca.

Un mic spital ambulant, care pleaca pe drumuri in cautarea bolnavilor.


[interiorul ambulantei]

Se opreste in strada mizera. Doctorul paseste intr’o curticica.
-N’aveti cumva animale bolnave? Vi le caut eu!
Omul sarac priveste neincrezator: sa-i spue? Sa nu’i spue? Cateau lui, care-i pazeste de patru ani bulendrele, zace si chelalae de trei zile.
Acesta o fi vreun doctor “somer”. Nu-i vin clientii acasa. A pornit dupa ei. I se rupe inima ca-i moare Zinca, dar ii e teama sa nu’l rada mahalaua cand o auzi c’a dat bani la “doftor” de caini. Asta-i pentru boieri…
-Nu te costa nici un ban.
Medicul veterinar a aruncat cuvantul magic cu care si-a deschis drumul spre bietele vietuitoare chinuite, pe cari capriciul destinului le-a strans langa bordeele celor saraci.

[un caine docil, pe masa de operatie]

Minunea automobilului cari trece pela casele celor saraci, lecuind javrele lor – fara de pedigree - se raspandeste cu iuteala fulgerului pe la toate periferiile. Cei cari au nevoe de ajutor, ies in poarta si asteapta nelinistiti, privind in zare pana ce sumbra silueta isi face aparitia dupa coltul strazii.
Cateodata, doctorul examineaza catelusul si da trist din cap. Stapanul lui Biju “a inteles” si simte cum i se strange inima. Bijulica chelalaie mai jalnic ca oricand.
-Taci, Bijulica, taci, il mangaie tovarasul lui de joc. Domnul doctor te face bine.
Domnul doctor deschide o ladita cat un sicriu de caine. Il mangaie pe Biju. Il culca in sicriu. Biju chelalae din ce in ce mai slab. Doza puternica de cloroform il scuteste de o agonie grea si lunga, care nu iarta.

.............................................................

Ce inseamna aceasta providentiala aparitie? Cine sunt acesti oameni, care-si inchina mila celor mai umile vietuitoare?
E spiritul umanitarist, care a coborat din celalat capat al continentului, dela Londra, tocmai pana la noi. Dispensarul pentru ajutorarea animalelor sarace, cu sediul in strada Ciocan, in inima populatiei sarace, face parte din cea mai vasta organizatie de protectie a animalelor din lume. Un suflet mare, doamna Dickin* a organizat aceasta opera grandioasa care sta sub patronagiul printului de Wales, la Londra. Solii ei au fost raspanditi apoi in lume. Caravana de ambulante se opreste acolo unde se simte mai multa nevoe de ajutorul ei. Pana acum numai Franta, Tangerul si Egiptul se bucura de binefacerile ei. Romania a luat locul al patrulea. 
Trei automobile sanitare vor cutreera tara noastra, aducand pana la cel mai uitat sat lecuirea animalelor bolnave.
Idealul doamnei Dickin e sa-si trimita caravanele in intregul continent, daca nu in intreaga lume. 
Ii vor ajunge cele 100.000 lire sterline (50 milioane lei) pentru realizarea unui atat de grandios ideal?
Umilele dobitoace i-o doresc din toata inima…

Daria Luca




* Maria Dickin este intemeietoarea People's Dispensary for Sick Animals (PDSA) (vezi si inscriptionare ambulanta) in anul 1917 (n. r.)


citeste si:

4 comentarii:

  1. si mie mi-a placut ce se intampla in Bucuresti acum 77 de ani...

    RăspundețiȘtergere
  2. ce bine ar fi, daca ar mai exista si azi autobuze negre, cu doctori cu cloroform, care sa aline suferintele bietelor animale comunitare, care zac bolnave si chinuite.

    RăspundețiȘtergere