4 mai 2011

Yacht Club Regal Roman

Autobuzele cele mari ale S.T.B.-ului traverseaza in goana un bulevard frumos, larg, bine pietruit, pe marginile caruia cresc cladiri noi, elegante, vile cochete, block-hausuri impunatoare. Unde sunt maidanele, casele ingropate in pamant, baltile verzi cu miasme ucigatoare? Totul e asanat, curat, higienic. Locurile amenajate cu peluza formeaza un loc de refugiu si plimbare, adauga Bucurestiului un farmec in plus.

Pe marginea lacului Herastrau, pe malul opus “Lunei Bucurestilor”, se lucreaza cu febrilitate la ridicarea a tot soiul de adaposturi pentru sportivi, se creeaza terenuri de golf si de tennis. In curand va fi aici, pe malul lacului, un adevarat paradis al sportivilor.

Primul “club” care a luat fiinta aici e “Yacht-Clubul regal roman”.
“Yacht Clubul”, din care face parte intreaga elita a Capitalei, a ridicat aici o cladire, in stil de vila, unde se afla un mic bar, o sala de restaurant, vestiar si dusuri. Totul in culori vioaie, peretii sunt acoperiti de picturi moderne, natural marine, fetele de mese rosii, galbene, albastre, portocalii, scaunele sunt invelite in aceeasi panza colorata.

[Sediul asociatiei, la Herastrau]

Jos, la lac, se ridica pontoane langa care sunt ancorate cateva barci cu panze ale Clubului. Alaturi se afla barca cu motor a Marelui Voevod Mihai, daruita de primul ministru al Cehoslovaciei. E o barca eleganta, galbena, care poate primi sase persoane si realiza o viteza apreciabila.


[yole, in micul port improvizat, in asteptarea sportivilor]

De aici, de pe veranda cu “chaise-longue”-uri se deschide o perspectiva miraculoasa: dincolo de apa argintie, pe malul opus, se vad constructiile moderne, in coloane si linii drepte ale “Lunii Bucurestilor”; mai incolo, pravalit spre vale, se afla “muzeul satului”, deasupra caruia se ridica turla bisericutei de lemn, adusa din Bucovina.
Mai departe, lacul este strajuit de ulmi inalti, cari ascund cu perdeaua frunzisului lor, peisajul industrial de acolo, din care se vad numai cateva cosuri inalte de fabrici.

In fata “Yacht-Clubului” se afla un catarg cu stegulete pentru semnalizari, pentru cei care se afla pe lac. Iar alaturi, o trambulina pentru inotatorii cari vor sa se racoreasca in apa.
“Yacht-Clubul” poseda, in afara de cele cinci sau sase barci cu panze, cari sunt ancorate la ponton, mai multe barci cu rame de toate formele si dimensiunile.
Sunt “skyfuri” canadiene, barci pentru concursuri, barci mari pentru plimbari de familie, imbarcatiuni usoare de tot felul.
O barca ingusta si lunguiata, pentru o singura persoana se numeste “Little Normandie” si apartine unui membru al clubului, care are probabil bine desvoltat simtul umorului.
Alte doua barci, cu silueta de sageata, sunt destinate diverselor concursuri. Sunt barci ca acelea din celebrele “matchuri” Oxford-Cambridge, cu cari membrii “Yacht Clubului” se antreneaza pentru viitoarele regate…
Dealtfel, la ponton, se afla un soi de aparat pentru antrenarea rameurilor la aceste barci extra rapide. E o barca patrata, legata cu lanturi groase de tarm, cu care nu se poate niciodata naviga.
Pe scaunele se aseaza sportivii si incep sa bata apa cu vaslele, in acelasi ritm, comandati de antrenor. Invata astfel ca miscarile tuturor sa concorde, efortul sa fie facut deodata… si barca sa inainteze cat mai repede.

La ora cinci dupa amiaza, cand incepe sa se potoleasca torida caldura a Capitalei, masinile incep sa curga spre Herastrau, spre Yacht-Club. Barcile sunt scoase din garaj si lansate pe apa, veranda e ocupata de cucoane, pe scaunele inalte ale barului stau sportivii incalziti. E un zgomot placut de oameni cari se distreaza, cari uita pentru o clipa ca se afla in iadul Bucurestilor si nu in Elvetia sau pe coastele Atlanticului. Privelistea, de altfel nu e deloc bucuresteana. Lacul racoreste locul, o briza placuta vine dinspre apa, silueta svelta si alba a barcilor cu panze ne face sa ne credem pe unul din lacurile Italiei cantate de poeti.

[Bucuresti, sau Como?...]

Pana tarziu noaptea, cand luminile se reflecteaza in apa, membrii Yacht-Clubului nu parasesc malul fermecat al lacului.

Initiativa celor cari au fondat Yacht-Clubul este foarte laudabila. Am avea insa numai o remarca de facut: de ce nu se procedeaza asa si cu masele largi ale publicului; tineretul sarac si fara posibilitati materiale sa beneficieze de frumusetea acestor sporturi de apa, sa se poata reconforta la malul lacului, dupa o zi torida?
Poate ca sugestia noastra va fi primita de conducatorii “Yacht-Clubului”, cari vor avea si o filiala si pentru cei care astazi trebuie sa se multumeasca numai cu … lacul Cismigiului.


preluare din Ilustratiunea Romana, 18 august 1937

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu