Evolutia transportului public in Bucuresti

Contributia STB-ului la modernizarea Capitalei

Bucuresteanul dus de valurile vietii pe alte meleaguri, si reintors dupa douazeci de ani de absenta, ar ramane desigur nu numai uluit, dar nici n’ar putea sa-si creada ochilor, vazand ritmul in care Bucurestii s’au schimbat, devenind un oras modern, de nerecunoscut. Desigur ca si alte capitale au progresat, dar aci saltul a fost prodigios, uimitor.
Cauzele sunt multiple. Bucurestii devenind capitala unei tari de 18 ½ milioane de locuitori, era natural ca numeroase familii din provincie sa fie atrase spre Metropola. Si iata ca idilica asezare primitiva, cu strazi intortochiate si cai batute cu bolovani, cu curti si gradini boieresti, cu case intr’un cat, asezate la voia intamplarii, s’a vazut sugrumata de valul de oameni pe care nu-l mai incapea. Si atunci a prins a se intinde, cuprinzand uitatele si neglijatele periferii, cladiri mai intai sfioase, apoi din ce in ce mai indraznete, nazuind parca spre nori, au cotropit toate locurile virane si odata cu febrilitatea aceasta de constructii s’a nascut si pentru Bucuresti o problema, care pana aci nu existase decat in abstract: Edilitatea.
Era un simt al mandriei nationale care-si dorea o Capitala pe masura nouei asezari a tarii.

[In mijlocul Capitalei moderne, mai apare inca cate o mica insula,
o casa de alta data, care a scapat inca de tarnacop,
ca acest colt din bulev. Lascar Catargiu]

Cartiere vechi incepeau sa cada sub loviturile tarnacopului, largi bulevarde luau nastere in locul fundaturilor cu vesnice noroaie. Prin extinderea orasului distantele cresteau, legaturile de locomotie nu mai puteau nici ele corespunde ritmului modern de trepidatie care cerea mijloacele cele mai bune si mai rapide, puse in ajutorul cetateanului, pe care problema locuintei il putea arunca in cine stie ce departare fata de centru, in vreme ce ocupatiile lui se gaseau tocmai in miezul urbei.

***

La solutionarea tuturor greutatilor suscitate de toate aceste cerinte a prezidat insa un factor esential. A fost existenta Societatii Comunale a Tramvaielor Bucuresti, a carei activitate a mers nu numai pas cu pas pe urmele progreselor realizate de edilitate, dar a fost insusi pivotul intregului edificiu urbanistic, pe care l-a stimulat, dandu-i totodata si mijloacele materiale in multe din marile-i realizari.
A fost o reala colaborare, bogata in rezultate stralucite. Dar pentru a putea imbratisa realmente cu privirea marea opera realizata de societate, e necesar sa catam inapoi, spre primele mijloace de transport ale Bucurestilor.
Primele inceputuri de transporturi in comun s’au realizat la 1871, cand s’a autorizat prin decret domnesc construirea de “drumuri de fier americane”. Dand drept de a aseza linii si a pune in circulatie vagoane trase de cai. Prima linie executata a fost aceea care parcurgea Podul Targului de afara (Calea Mosilor) si Podul Targovistei (calea Grivitei), unindu-se amblele in Piata Sf. Gheorghe. La 1889 s’a dat o noua concesiune, exploatata de “Soc. Anonima Romana pentru construirea si exploatarea de cai ferate si tramvaiuri”, care creeaza prima linie electrica cu fir aerian pe Bulev. Obor – Cotroceni.
[A fost odata, pe strada Brezoianu]


In aceasta epoca au existat in Bucuresti si tramcare, care circulau pe pavaje, fara linii. Erau celebre tramcarele lui Toma Blandul, cand vehicolul se urca adesea pe trotuare sau se poticnea in vreun deal, de unde nu reusea nimeni sa-l mai urneasca.
Intinderea Capitalei si cresterea ei continua pun pe tapet chestiunea sporirii mijloacelor de transport.
In acest timp tramvaiele cu cai circula pe liniile Sfantu Gheorghe - Lemaitre; Sf. Gheorghe - Obor (Mosi); Sf. Gheorghe - Gara de Nord; Serban Voda - Hotel de France; Oppler etc.
Iavas-iavas, in ritmul bucuresteanului depe atunci, linistit, cu tabiete, niciodata grabit, fericit sa astepte un ceas sosirea unui vagon, sau sa caste gura la o eventuala si destul de frecventa iesire a vagonului depe linie.
Abia in 1908 sub primariatul lui Vintila Bratianu se gaseste o solutie care sa impace atat interesele publicului, cat si pe acelea ale comunei, prin regia cointeresata. Astfel ia nastere in 1909 S.T.B.–ul, avand sarcina sa electrifice liniile cu cai si sa construiasca alte linii. Din cauza celebrului proces “al tramvaielor”, exploatarea primelor linii electrice incepe abia in 1912.
De aci incolo istoricul tramvaielor bucurestene se confunda cu acela al soc. de tramvaie, condusa la inceput de inginerul-sef Al. F. Badescu, impreuna cu colaboratorul sau d. C. D. Busila.

***

In 1916, directia lucrarilor este incredintata d-lui prof. inginer G. M. Filipescu, actualul director al Societatii. Om de o energie si o competenta extraordinara, d. prof. Filipescu a stiut sa se inconjoare numai de oameni bine pregatiti si cu experienta indelungata, titrati, astfel, ca pe toate compartementele vastei intreprinderi functioneaza fara gres, dand maximum de randament.
Partea tehnica, comerciala, conducerea personalului, atelierele, asistenta, toate au in capul lor pe cei mai competenti conducatori. Organizarea actuala a S.T.B.–ului face fala muncii romanesti, putand rivaliza cu cele mai avansate institutiii similare din Occident.
Opera pe care a realizat-o aceasta priceputa echipa de lucru e greu de imbratisat in scurtul spatiu ce-l avem la dispozitie.
Cata cale s’a parcurs de la primele linii electrificate de societate: Obor - Gara de Nord si Sf. Gheorghe – Bufet!
Astazi, cu toata intinderea Bucurestilor, pana la cele mai indepartate periferii se prelungesc tentaculele liniilor de tramvaie, cu corespondente ideale pentru orice directie, cu preturi la indemana celor mai umili muncitori si cu vagoane din ce in ce mai elegante.
Dar cum Bucurestii, cu periferiile si suburbanele nasc mereu probleme noui, s’au gasit intreprinderi particulare cari au exploatat cativa ani fara nici un sistem si fara o perspectiva de ansamblu - linia de autobuze, menita sa usureze intensa circulatie bucuresteana.
A fost vremea cea mai penibila in istoria circulatiei bucurestene. Hidosi monstri antideluvieni, rapanosi, rapciugosi, cutreerau strazile, desfundand pavajele, intr’o huruiala de fiare vechi. Cum concesionarii temporari nu puteau avea decat tinta unui cat mai mare profit, e natural ca exploatarea s’a facut salbatec, cu personal nepregatit, in permanenta cearta cu pasagerii, siliti sa umple pana la refuz un spatiu ingust, murdar, irespirabil, adevarata groaza pentru sarmanii calatori, cari totusi nu se puteau dispensa de acest mijloc de locomotie nehigienic si jalnic.
S.T.B.-ul preluand organizarea si exploatarea autobuzelor, a inteles din capul locului sa faca treaba radicala. Dar cum aceasta nu se putea realiza decat cu energie, a scos dintru intai din uz toate acele macabre vehicule, folosite pana atunci, adunandu-le intr-un mare cimitir de fiare vechi.

[Vehicule autobuze, scoase din uz, formeaza astazi
un jalnic parc de fiare vechi, parasite]

A fost scurta perioada de proteste a publicului, nestiutor ca altfel nu era posibila o renovare totala. Cu inaltul ei simt de prevedere sociala, societatea s’a silit, pe cat posibil, sa nu lase fara de lucru personalul cel vechi. La 1 ianuarie 1936 soc. a avut in exploatare numai 3 trasee de autobuze: 31, 32 si 44. Astazi ea exploateaza toate liniile de autobuze, inclusiv comunele suburbane si imprejurimile. La stabilirea traseelor s’a tinut seama de nevoile publicului calator, urmarindu-se coordonarea cu liniile de tramvai.
Ulterior, pentru a satisface cererile justificate ale publicului din cartierele marginase, pe masura primirii autobuzelor comandate s'au facut o serie de modificari si de prelungiri de trasee.

***

Cele 120 autobuze de constructia cea mai noua cari au inceput sa deserveasca deocamdata cateva linii, desi enorme, pastreaza o linie estetica si sunt extrem de confortabile, putand transporta pana la 100 de persoane.

[In fata Parcului Carol, un nou autobuz comod, elegant si incapator,
in locul rablelor de odinioara]

[La Sosea, in fata statuei invatatorilor cazuti in razboi]
Calatorii nu mai sunt siliti sa-si rupa imbracamintea, autobuzele fiind prevazute cu o usa de intrare si alte de esire. Culoarea in care sunt vopsite masinile este placuta ochilor. Caroseria si motoarele sunt cele mai moderne.
Taxatorii si vatmanii cari umblau inainte zdrenturosi, au astazi o aparenta curata, prezentabila, sunt tratati omeneste si vizitati cat mai des posibil de medici. Deasemenea, vehiculele sunt regulat dezinfectate la capetele de linii.
Autobuzele beneficiaza de avantajele tarifelor combinate, care dau posibilitatea cetatenilor sa parcurga repede si cu preturi mici cele mai lungi si complicate distante.

[la Teatrul National]
Pe toate parcursurile acestor linii, Soc. Tramvaielor are grija intretinerii pavajului, sarcina careia nu-i puteau face fata, in nici un caz, micile intreprinderi exploatatoare de mai’nainte.


Personalul S.T.B.-ului a sporit de la 5000 la 7500 oameni. Ei sunt incadrati, ajutati, au fond de pensie, li se cladesc case cu dobanzi infime. Terenuri de sport sunt puse deasemenea la dispozitia personalului in orele de recreatie.
Dealtfel, in problemele sociale, d. prof. Ing. G. M. Filipescu are concursul altui om de inima si initiativa, d. prof. Petre Tomescu, care se ocupa de intreaga organizare sociala a vastei institutii, in care laboratorul psihotehnic si dispensarul sunt admirabile exemple de organizare pe baze stiintifice.

[Circulatia tramvaielor pe buleverde largi si bine intretinute]

Vom mai pomeni spre incheiere ca societatea aduce comunei anual venituri de zeci de milioane, cari folosesc tot cetatenilor Capitalei.
Si astfel vom intelege rostul si puterea creeatoare a marei societati a carei dezvoltare merge in paralel cu cea a Capitalei.

[Una din cladirile caracteristice ale Bucurestiului de azi]

Dar societatea mai are inca vaste planuri pentru viitor. Printre ele un punct important este linia Bucuresti – Snagov, care va fi probabil realizata intr’un viitor nu prea indepartat. Pana atunci liniile de tramvaie si autobuze duc pe cetateanul obosit pana in inima padurilor marginase, pana la apele limpezi ale lacurilor asanate.
Sub o inteleapta conducere Soc. Tramvaielor Comunale Bucuresti realizeaza o mare opera sociala, ajutand astfel dezvoltarea Capitalei.

preluare din Ilustratiunea Romana, 9 iunie 1937

citeste si:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

lista postari (53)

Bucuresti (13)


Balcic
(3)

sport, turism
(13)

hipism
(3)

ACF - Asociatia Crestina a Femeilor
(8)

sarbatori
(8)

in memoriam
(3)

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide