Actualitati la Muzeul de Stiinte Naturale Antipa


Poate ca nici unul din zece mii de bucuresteni n’are ocazia, timpul sau banii necesari spre a cunoaste cu amanuntul curiozitatile si caracteristicile tarii sale, necum ale globului intreg. Cu totii au insa putinta sa dea ocol globului si patriei in cateva ore, printr’o simpla vizita la muzeul de stiinte naturale, cel mai mare muzeu al Capitalei si unul dintre cele mai interesante din Europa.

“Muzeul de la sosea”, cum il cunoaste toata Romania, se intituleaza dela 23 Mai 1933, prin vointa regelui tarii, “Muzeul national de istorie naturala Grigore Antipa” – aceasta ca omagiu pentru omul care, timp de patruzeci de ani, zi de zi, a muncit pentru realizarea si infrumusetarea unui asezamant de cultura ce ne face cinste.

[D. profesor Antipa, clasand pretioasele colectii]

In ultimii 25 de ani, 12.000.000 vizitatori au trecut prin acest muzeu, admirand cele 200.000 piese expuse si a caror valoare intrece cu mult o suta milioane lei. In zilele de sarbatoare, muzeul este pentru populatia Bucurestilor un spectacol gratuit, foarte apreciat. Ultimele demonstratii politice din Capitala au marit afluxul de vzitatori pana la 15.000 intr’o singura Duminica. “Muzeul” este deci cea mai libera si mai frecventata universitate populara din tara. In orice caz, ceeace se invata aci, nu se uita niciodata. Dela scheletul urias de Dinotherium si pana la colectiile de minerale pretioase, toate raman vii inaintea ochilor, pentru toata viata.

Sunt patruzeci de ani de ani de cand muzeul de istorie naturala se afla sub conducerea d-lui dr. Antipa. Sunt insa mai bine de o suta de ani de cand a luat fiinta in Bucuresti, sub Mihail Ghica Voda, un muzeu, al carui director a fost numit profesorul de caligrafie si desen dela liceul Sfantul Sava. Nu e de mirare ca “muzeul” era pe atunci un simplu “cabinet de curiozitati”, al carui spirit n’avea nimic stiintific.

In ultimii patruzeci de ani, spiritul metodic, stiintific, a fost introdus si definitivat. Vechile colectii au facut loc altora mai proaspete, moderne, reprezentand tot ceea ce e mai interesant in tara noastra si pe glob. Numai 2000 lei prevedea bugetul anual al muzeului in 1893.
Cum a reusit directorul sau sa se descurce cu asemenea sume ridicol de mici si cum a reusit sa creeze institutul, ce se ridica astazi la sosea, este un mister, pe care nu vom incerca sa-l deslegam. “N’am facut – spune doctorul Antipa – decat sa pun in practica sfatul profesorului Hoyle, presedintele asociatiei directorilor de muzee din Anglia: prima insusire pe care trebue sa o aiba un bun director de muzeu este sa fie un mare cersetor”…

*

Desi salile muzeului sunt pe alocuri supra-incarcate, noutatile continua sa-si faca loc. Conservatorul colectiilor, d. dr. Pauca, ne-a dus in fata unei diorame splendide, ce va infatisa fauna Marii Negre. Diorama este inca in constructie. Trebuie sa i se picteze fundul si sa i se mai adauge material. Publicul vizitator va admira in ea cateva splendide exemplare de pesti din Marea Neagra si intre altele, un exemplar rar, un peste urias, care e totusi cea mai apropiata ruda a tarului sfrijit. Acest “tar gigantic” traeste in Mediterana si se rataceste din cand in cand in marea noastra.

[Detaliu din diorama in pregatire, reprezentand fauna Marii Negre]

Delta Dunarii continua sa fie o padure virgina pentru cercetatorii naturalisti. Oricate studii s’ar face asupra ei, oricate filme ar lua expeditiile stiintifice care se abat in fiecare an prin ostroavele ei, misterele acestui colt de pamant sunt inca multe. Muzeul de istorie naturala a consacrat Deltei Dunarii cateva diorame minunate, in care viata animalelor de-acolo este reprezentata in mediul si aspectul caracteristic.

Dar materialele noui continua sa soseasca din acest rezervor imens de fapturi vii. Pe mesele laboratoarelor stau zeci de borcane, cu tot felul de animale si pesti curiosi. Preparate, ele vor impodobi colectiile pentru public sau celelalte colectii, acelea pe care publicul nu le vede, colectiile de studii, accesibile numai oamenilor de stiinta.


















[Pregatirea pieilor pentru reconstituirea unui animal] [Animale, pregatite inainte de a fi expuse]

Alaturi de atelierul de impaiat, in care maini pricepute transforma o blana de capra neagra intr’o capra ce pare vie, d. doctor Pauca a strans intr’o camera o colectie ce va deveni publica, atunci cand oasele de azi vor constitui un material suficient pentru reconstituirea scheletelor unor mamuti. Sunt oase, colti preistorici ai planetei [...]. Dar despre acesti mamuti, ca si despre alte secrete ale muzeului de istorie naturala, alta-data.


preluare din Ilustratiunea Romana, 25 noiembrie 1936

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

lista postari (53)

Bucuresti (13)


Balcic
(3)

sport, turism
(13)

hipism
(3)

ACF - Asociatia Crestina a Femeilor
(8)

sarbatori
(8)

in memoriam
(3)

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide