Dezvoltarea sportului in cadrul armatei

(1919-1929)

La sfarsitul primului razboi mondial, Romania participa la Jocurile Inter-Aliate (Paris, stadionul Pershing, 22 iunie-6 iulie 1919).

Printr-o prezenta multisportiva a 18 tari din coalitia invingatoare, jocurile marcau la modul simbolic sfarsitul razboiului.

[ofiteri din delegatia Romaniei; in centru - lt. col. Virgil Badulescu]

Desi nu atat de importanta ca bilant, participarea romaneasca in cadrul unui context international evidentia necesitatea unei alte viziuni vis-à-vis de pregatirea fizica in randul fortelor armate.

In perioada urmatoare in cadrul conducerii armatei romane se distinge un efort sustinut pentru formarea de specialisti, organizatii si institutii preocupate de rolul educatiei fizice in formarea unei armate competitive (in particular) si unui tineret sanatos (in general).

La invitatia Reginei Maria, organizatia YMCA isi deschide in anul 1919 o filiala in Romania.

Intre anii 1919-1923, se desfasoara programe intensive in centrul carora se situeaza trupele de vanatori de munte, considerate elita armatei romane. Dintre acestea programe amintim:

• Cursul Companiei de Recruti a Regimentului Vanatori de Munte (Bistrita Nasaud, 1919-1920)

• Cursul de educatie fizica (scoala de vara) pentru formarea instructorilor repartizati Caselor Ostasesti, sustinut de lt. col. Virgil Badulescu si desfasurat cu concursul societatii YMCA si al Regimentului 1 Vanatori de Munte (Brasov, august 1920)

• Cursul de instructori de ski (15 ofiteri, 42 ostasi trupa) (iarna 1920-1921)

• Aplicatie pe munte, Brasov-Poiana Schuller, Muntele Schuller (1804m), Valea Timisului, Predeal, Brasov, cu participarea Regimentul 1 Vanatori de Munte (15 ofiteri si 30 elevi de la scoala militara) (august 1921)

• Cursul de Alpinism tehnic si aplicat (Brasov, octombrie 1921)

In 1923 existau 24 de Case Ostasesti care functionau in cadrul armatei ca nuclee pentru stimularea practicarii exercitiilor fizice (gimnastica sportiva) si a jocurilor sportive moderne, elemente preluate din cadrul metodicii YMCA.

In anul 1921, lt. col. Virgil Badulescu, seful Biroului Educatiei Fizice din cadrul Marelui Stat Major, il trimite pe maior Emil Palangeanu la o specia lizare in Suedia, la Stockholm, la Institutul Regal Central de Gimnastica (acelasi institut fusese absolvit de V. Badulescu inainte de razboi, intre anii 1910-1913).

In anul 1922 iau fiinta ONEF (Oficiul National pentru Educatie Fizica) si INEF (Institutul National pentru Educatie Fizica). Primul rector al INEF-ului este lt. col. Virgil Badulescu.

Ministerul de Razboi a sprijinit ONEF, aproband mutarea si incadrarea lt. col. V. Badulescu si a mr. E. Palangean, precum si a altor ofiteri mai tineri - dr. lt. col. Ion Lascar, mr. A. Marzea, mr. A. Manolescu, lt. Petre Lazar, lt. C. Botez, lt. I. Dimancescu, mr. U. Samboteanu, cpt. Al. Savulescu, cpt. dr. Gh. Tataranu, cpt. A. Draghici, cpt. C. Medeleanu, cpt. E. Teaca, lt. C. Panescu - in efectivele care au format corpul didactic de baza al INEF.

[insigna ONEF + medalii (f/v) ONEF seniori si juniori - colectia Dimancescu si  insigna Amicii ONEF - colectia Muzeului Militar National, gravor Huguenin, Le Locle/Elvetia]

O serie de ofiteri recomandati pleaca cu burse in strainatate, revenind in tara pentru a activa ca promotori ai sportului si educatiei fizice in perioada interbelica: mr. Al. Savulescu in Italia, mr. P. Lazar in Franta, Elvetia si Australia, cpt. C. A. Botez si cpt. I. Dimancescu in Statele Unite, dr. Fl. Covaci Ulmeanu in Franta si in Germania.

Intre anii 1922-1929, in cadrul INEF-ului functiona o sectie militara care se va transforma in anul 1929 in Institutul Militar pentru Educatie Fizica (IMEF), la conducerea caruia va fi numit lt. col. Emil Palangeanu.

[insigna IMEF - colectia Dimancescu si insigna Atlet Militar Complet - colectia Muzeului Militar National]

[instructorii si cursantii IMEF, promotia 1929 -30]

In anul 1923 la initiativa lt. col. V. Badulescu apare revista Buletinul Educatiei Fizice, organul Oficiului National de Educatie Fizica.

[Muntele ca factor de intarire fizica si morala, cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Buletinul Educatiei Fizice nr.10, ianuarie 1924]

Alin Dimancescu


(preluare din Povestea unui Cercetas)

Rugby - un inceput

In vara lui 1919, la sfarsitul primului razboi mondial, locotenent-colonelul Virgil Badulescu, seful Biroului Educatiei Fizice din cadrul Marelui Stat Major, primeste sarcina sa formeze un detasament sportiv cu care Romania va participa la mai multe probe sportive in cadrul Jocurilor Inter-Aliate de la Paris, desfasurate pe stadionul Pershing (22 iunie-6 iulie 1919).

Pe plan militar, participarea romaneasca in cadrul unui context international evidentia necesitatea unei alte viziuni vis-à-vis de pregatirea fizica in randul fortelor armate.
http://povesteaunuicercetas.blogspot.com/2009/09/la-final-de-razboi-participarea-la.html

Participarea selectionatei Romaniei la rugby se constituie in prima noastra prezenta la nivel international. Cele doua meciuri s-au soldat cu infrangeri (5-48 cu Franta la 23 iunie si 0-23 cu SUA la 26 iunie).

Componentii echipei noastre la aceste meciuri de debut au fost: Gheorghe Bentia, Victor Brabateanu, Constin Cratunescu, Ioan Dimancescu, (randul de jos, primul din dreapta), Dimitrie Dimancescu (randul de jos, mijloc), Aurel Draghici, Gheorghe Dragomirescu, Barbu Iconomu, Ion Iconomu, Mircea Iconomu, Henry Manu, Nicolae Marescu, Radu Polizu, Rudolph Shmetau, Gheorghe Ticleanu, Mircea Vidrascu, Nicolae Vraca.
(sursa: The Inter-allied Games, Paris 1919 / published by the Games Committee / Cornell University Library)

Palmaresul oficial al nationalei de rugby include ca debut meciul disputat cu SUA in 1919 (desi in realitate primul meci fusese disputat cu selectionata Frantei, in aceeasi competitie).