Sinaia – instantanee de toamna


Sinaia.
Ar putea-o marturisi, fara inconjur, minunatul parc vaduvit de copii sburdalnici, de fetiscane visatoare si de pensionarii curtezani, care si-au uitat mai de mult varsta.
Nici putinii vizitatori care mai populeaza mesele de la Capsa, nu pot reinvia, nici pe departe, viata acestei farfurii smaltuite in verde care se numeste “parc”.
In bataia vantului rece de toamna, bona nu stiu carui boer - o roscovana uscativa care a flirtat toata vara cu trombonistul muzicei militare - se incapataneaza sa-si mai plimbe caruciorul in care plange un copilas invinetit de frig. Muzica a disparut cu geamantanele ultimilor sezonisti, trombonistul canta in cine stie ce colt de cazarma; numai bona a ramas credincioasa parcului care isi plange melancolia.









































La poarta dinspre cazino, pipernicitii cai cu care copiii au batatorit o vara intreaga intinsul potecilor, asteapta zadarnic musterii, alta data atat de numerosi. Bietii cai - care si asa aveau privirea plangatoare, trista - par stupefiati de imensul gol care a cuprins intregul parc, intreaga statiune.
Pe banca, doi sportivi, afectand un prisos de buna dispozitie, discuta cu aprindere frumusetile statiunei. Unul, ceva mai guraliv, sustine ca Sinaia - “perla Carpatilor” - este statiunea cu sezonul nesfarsit. Celalalt, ceva mai putin entuziast, aduce drept marturie tristetea aleelor, a parcului, a vilelor ramase pustii, a golului imens care se face cu prima ploaie rece de toamna, cu suprimarea ultimelor “trenuri de placere”…
Dintr’un boschet, un copilas care deabea gangureste, isi cauta tovarasii de joaca. Copilul, cu ochi de cicoara, suna zadarnic din trompete de carton “adunarea”: unde sunt liliputanii lui?

*
In atmosfera rece, o singura cladire incalzeste pana la sufocare trupurile, mintea: cazinoul. Edificiu maret, de un alb imaculat, in contrast isbitor cu patimile si pacatele oamenilor.
Este singurul loc unde Sinaia este vecinic calda, atat de calda incat oamenii asuda ca si cum ar fi inghitit vagoane cu aspirina.
Iata un jucator coborand scarile majestoase, cu fata congestionata, ingandurat si transportat intr’o lume care nu mai percepe nimic din farmecul muntilor… Un om care nu simte frigul, preocupat nu atat de golul nesfarsit al parcului care moare, cat mai ales de gaura buzunarului prin care i s-au strecurat undeva, intr’o gaura de masa verde, ultimii bani. I-a ramas, ce e drept, in semn de batjocura, o fisa de douazeci de lei – atat cat ii trebue pentru ultimul caputiner la cofetaria din colt. Omul se mistue, rusinat, pe o alee dosnica si pustie, plestemand ispita cazinoului cu silueta atat de eleganta.
Langa poarta, pe drumul masinilor, doi lustragii, zgribuliti de frig, au adormit.
Un agent de circulatie, grav si impozant, supravegheaza “circulatia” automobilelor care a incetat, ca si viata sgomotoasa, mai demult.
Doar un singur drumet nu concepe sfarsitul sezonului: un neamt cu palaria verde cu pana de paun, care-si numara firele de “edelweiss” culese pe varful muntelui.


preluare din Ilustratiunea Romana, nr.38, 12 septembrie 1934



citeste si:



Romania interbelica in jurnalele de stiri British Pathé


British Pathé este una dintre cele mai vechi companii de media din lume. Isi are inceputurile in Parisul anilor 1890, cand Charles Pathé era unul din pionierii filmului.
Stabilita la Londra la inceputul secolului XX, dupa primul razboi mondial compania va produce jurnale de actualitati care se difuzau in cinematografe.

Materialele de mai jos au ca subiect Romania interbelica, destul de putin tratata in afara subiectelor legate de agenda casei regale.

1922, Celebrations in Alba-Iulia Romanian King


1922, The Queen of Rumania's crown - with which she will be crowned in Bucharest

1924, King & Queen of Rumania pay state visit to French Capital

1924, Our Royal Visitors. Britain welcomes King Ferdinand of Roumania [sic] and his beautiful Queen Marie

1926, Rumania's (aka Romania) beautiful Queen visits President Coolidge and Unknown Warrior's tomb, is eagerly acclaimed by huge crowds

1926, Welcome - Your Majesty. Democratic America gives right royal reception to Queen Marie of Rumania [aka Romania], first crowned head to visit USA

1927, A nation in mourning. At obsequies of late King of Rumania - "Ferdinand the beloved".


1927, The Passing of Bratianu. Dowager Queen Marie & members of Royal Family in imposing procession at Funeral of Romania's late Premier.

1928, The Blessing of the Waters - Prince Nicolas of Rumania takes part in annual picturesque religious ceremony on banks of River Dumbovita

1928, Prince Nicolas of Rumania - attends picturesque ceremony of swearing-in of new recruits to the boy King of Rumania's Army

1928, Roumania's Tragic Queen - Queen Marie visits newly completed beautiful tomb of King Ferdinand

1928, Boy and King - but most - Boy! - Young King Michael of Roumania [sic] sees his first circus and was enthralled... like any other

1929, Romania's Boy King (Prince Michael, son of exiled King Carol II) with his mother and Queen Marie, reviews his troops on 10th anniversary of Rumania's freedom. Bucharest.

1929, The Blessing of the Waters. Prince Nicholas, the Patriarch and clergy of Orthodox Church, attend traditional Epiphany ceremony. Bucharest, Romania.

1930, King Carol of Romania - accompanied by Queen Marie - attends 10th anniversary celebrations of the University of Kausenburg.

1930, Bucharest. '... and all lived happily ever after'. King Carol greeted by his mother Queen Marie, after long estrangement.

1930, Bucharest. King Carol returns to the Throne. First and exclusive pictures from the Rumanian capital

1931, Sinaia. Glamorous royal wedding. Archduke Anton of Habsburg weds Princess Ileana of Rumania.

1932, Bucharest - 'The Blessing of the Waters' - King Carol, Prince Michael, the Patriarch & Clergy of Orthodox Church, attend traditional Epiphany ceremony.

1933, Schriedberhau. Here's Speed ... nerve ... skill ... and danger! Roumania retains world's bob-sleigh championship - 1,836 yards in 85 secs. think of it, nearly a mile an minute!

1935, Paris, France. Various shots of extremely tall man. He is Mitou (sp.?), the Romanian / Rumanian boxer

1938, Queen Marie of Rumania dies

1938, King Carol sees R.A.F. (Royal Air Force) and Army

1938, Our Royal Visitors: Duke of Kent at Dover welcomes King Carol and Prince Michael of Rumania to England.

1939, King Carol And Prince Michael of Rumania

1941 (1940!) Rumanian Earthquake


Marea Noastra


Marea cea Mare, cum ii spunea poporul in veacurile din urma, Marea Neagra isi trimite turmele valurilor cu creste inspumate sa ude 400 de km de coasta romaneasca.

Avem fasia noastra in aceasta mare mitologica, peste ale carei unde pluteste inca renumele simbolului corabiei argonautilor catre eterna si fabuloasa lana de aur.
Odinioara tara romaneasca nu avea iesire la mare. Erau vremurile cand nu aveam corabii si cand flotele turcesti veneau cu panzele umflate asupra Chiliei sau Cetatii Albe.

Tarmul de mare romaneasca este plin de contraste: uneori de o salbaticie aproape normanda, cu stanci inalte si grote in care valurile se prelungesc nestiut in inima pamantului.

In regiunea sudica, spre Capul Caliacra, tarmul ei se imblanzeste si isi schimba culoarea pe masura ce se zaresc coastele de argint ale Balcicului. Structura calcaroasa a locului, rasfranta in apa, da tarmului de aici o culoare profunda si neobicinuita, iar vegetatia si mineralele vestesc orientul de dincolo de Mare.

Cu cat se apropie de Constanta si urca spre Basarabia, malurile Marii devin din ce in ce mai joase si bogate in plaje: este regiunea asezarilor balneare maritime romanesti, unanim considerata drept una din cele mai pitoresti si cuprinzatoare.

Indeosebi trebuie insistat asupra plajei Ekrene, poate cea mai putin amenajata, dar alaturi de Constanta, cea mai frumoasa din Romania: larga, adapostita, ea este situata in apropierea Capului si Grotelor Caliacra, punctul cel mai salbatic al litoralului. Pe aceeasi latitudine cu Marsilia, plaja Ekrene reprezinta deschiderea spre Mare a acelei regiuni din Dobrogea, de o puternica individualitate, care incepe in interiorul tarii prin “Valea fara iarna” a Batoviei.

Ferita din toate partile de vanturile Nordului, aceasta vale nu cunoaste aproape deloc asprimea zapezilor, a caror prezenta este aci foarte scurta si mai mult decorativa.
Nicaieri culorile nu se imbina mai simfonic si nicaieri ca aci peisajul nu se dematerializeaza in efecte si irizari mai inedite. Platourile cu vegetatie saraca, sub lespedea carora isvoarele vietii romane de odinioara n’asteapta decat usoara lovitura de tarnacop spre a se schimba in sipote contemporane, alterneaza cu vaile doldora de paduri si cantec de ape.
Din loc in loc, paturile continue de flacari ale trandafirilor si bujorilor dobrogeni se infratesc cu nenumaratele lacuri vegetale ale lanurilor albastre de cicoare.

Avem porturi putine, poate fiindca avem mare mai putina decat alte tari, decat de pilda Italia sau Franta. Am avut o flota in miniatura, adica pe masura trecutului. Insa azi suntem in pragul unei impliniri: Flota noastra incepe sa numere cate un nou vas. Peste cat se face, poate s’ar putea mai mult face.

Dupa cum spunea odata d. Emanoil Bucuta: “Sa ne aducem aminte de batrana lozinca hanseatica: “Navigare necesse (est), vivere non (est) necesse”. Trebuie neaparat sa mergem pe apa, dar nu trebuie neaparat sa traim”. Nu ne-am nascut vikingi, dar am umblat dupa darul Vikingilor: Marea, si datori suntem, ca sa-l pastram si sa fim vrednici de el, sa ne facem suflete de Vikingi, cel putin de Vikingi de astazi, de navigatori indrazneti si intreprinzatori.

Viitorul Romaniei la Mare e ca o nava ce asteapta cu panzele umflate vantul prielnic, sa se avante sa despice “necuprinsele singuratati”. Ceiace este de implinit pentru stapanirea Marii care ne uda tarmul, dupa cum alte Mari sunt sau au fost stapanite de alte puteri vechi in arta navigatiei, se va infaptui, fiindca vantul prielnic a pornit sa bata. Vasele romanesti au inceput sa despice mai multe si mai noui apele negre.
Astfel, Marea aceasta intunecata, inundata insa de soarele Orientului, nu va sluji numai pentru plaja, pentru dobandirea sanatatii, fiind nisipul in vara potopit de trupuri balane la inceput de sezon si plecand parguite in toamna inapoi la orase.

Astfel, Marea aceasta nu va ramane tarmul ud unde sa pluteasca fantoma bricului Mircea si al catorva istorice vase, ci va fi taiata in toate punctele cardinale de o flota romaneasca, pe care o dorim puternica si pentru apararea coastei si pentru turism sau calatorii indepartate. In afara de Constanta, Balcicul tinde sa devie un port asemenea celui mai mare port al nostru si nu va trece multa vreme si vom vedea aceasta.
Un lucru care s’ar putea nimerit indeplini, ar fi sa vedem din initiativa statului sau cea particulara, apele Marii noastre taiate de cat mai multe yachturi, de cutere, panzele albe ca niste carduri de pescarusu ireali plutind cand adormite de briza blanda, cand sfasiind matasurile marii ca niste pluguri cu panze, ducand o trena de spuma alba in urma-le. Cat de mult ar inveseli, cat de decorative ar fi coastei si apelor Marii romanesti aceste turme de corabii mici, cu cari popoarele ce au traditia navigatiei alcatuesc dese intreceri, cari delecteaza privirea cu iuteala pe care o sufla in panze buzele uriase ale vanturilor si sublima eleganta a plutirii in aceasta goana lina.

Si pentruca Marea romaneasca a primit un prestigios sigiliu, al asezarii Domnesti in Balcic, vom face in chip de pioasa rugaciune, o lauda a locului ales si sfintit cu ctitoria ridicata acolo de Marea Raposata Regina Maria.

De cand si-a durat acolo palatul in stil potrivit locului, care povesteste o farama de Orient, Balcicul a inflorit, oamenii au venit si i-au inteles frumusetea, dupa ce Augusta Raposata a ridicat valul tainei care statea in calea privirilor tuturor.
Balcicul sa fie vesnic legat de sufletul Reginei apuse si sunt acolo, adusi de ea din Elvetia crinii Maicii Domnului, inalti si albi, de parca pe terase, palcuri de serafimi si heruvimi svonesc in palniile albe ca niste trambiti vegetale, un trist si parfumat miserere.

In viitorul turismului romanesc, Marea Neagra va fi o zestre bogata. Oficiul National de turism a depus uriase sfortari ca sa-i daruiasca tarii aceasta zestre. Hotelul Rex – de langa plaja minunata a Mamaiei, deschis in acest sezon, constituie inceputul acestei campani de inzestrare.
La Balcic se va ridica un hotel de aceleasi dimensiuni, in stilul locului. Constanta va primi retusrile necesare sa devina un port si oras desavarsit prin care se desfac retele catre celelalte localitati maritime.
Nu sunt acestea promisiuni, realisarile recente o dovedesc.


Romania, Revista “Oficiului National de Turism”
Anul III, nr.7
Iulie 1938

Fotografii: O.N.T., Mermoz, Manolescu, Kepler

lista postari (53)

Bucuresti (13)


Balcic
(3)

sport, turism
(13)

hipism
(3)

ACF - Asociatia Crestina a Femeilor
(8)

sarbatori
(8)

in memoriam
(3)

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide