18 apr. 2010

A.C.F. - Cinstea cea mare


1) E o mare cinste de a fi o membra adevarata in Asociatie. Si fie care e dornic sa se intrebe daca Asociatia este in viata lui
-un mic adaos
-o distractie
-o povara
-o nedumerire
-un mijloc de a se impaca cu Dumnezeu pe o parte, ca sa poata continua pe cealalta parte viata neconsolata de pana eri
-un lucru frumos pe 1/2 inteles
sau
-o mare cinste

Despre primele puncte n'am sa vorbesc. Fiecare poate sa se judece. Si chiar daca s'ar dovedi ca faceti parte dintr-o categorie de mai sus, nu inseamna ca pentru totdeauna veti ramane acolo. A descoperi o situatie gresita este cel mai mare progres.


2) Ori ce cinste trebuie cultivata si cucerita. Aceasta sa nu o uitam in nici o clipa a vietii noastre. Cinstea e o cucerire. Chiar daca vii si-ti place Asociatia, chiar daca devii membra veche, nu inseamna ca ti-ai dobandit cinstea de a fi membra. Pentru aceasta trebuiesc fapte, schimbari, patrunderi, hotarari ferme.

a) Te-ai inrolat din convingere intr'o armata de selectie a generatiei tale. Nu selectie bazata pe cultura. Ci selectie de aristocratie de ganduri, fapte si purtare.
E vorba de inobilare si reorganizare a vietii.
E o chestiune serioasa.
Aici ar fi:
1. spritul camaraderiei
2. constiinta evolutiei
3. sentimentul de raspundere
4. spirit de sacrificiu, vointa
5. supunere libera din respect si convingere
6. organizarea vietii pe baze noui
7. simplicitate si sinceritate
8. Dumnezeu, centrul energiei si al smereniei
9. cunoasterea Mantuitorului ca exemplu de viata

b) In fruntea noastra avem pe Iisus. Pe cel mai modern om al onoarei, al iubirei, al supunerii, al democratiei. E casa Lui. Si gandul Lui si tot ce mi-a dat El dela nastere, mie personal, eu aduc aci si-l faca sa infloreasca. Si respect legea Lui de viata.

c) Daca servesti A.C.F.-ul din convingere si dragoste, atunci ori unde te-ai afla, gasesti prieteni si gand comun

d) Asociatia nu vrea sa te aibe pentru ea, ci tu s'o porti cu sfintenie in viata ta. Iti da raspunderea aceasta. Raspunderea aceasta te aseaza langa cei mai mari si cei mai mici. Esti o particica vie din vremea contemporana.

e. Asociatia te ajuta sa sai gardul inimei tale si sa descoperi alte inimi, alte nevoi, ansamblul vietii. De aceea cinstea e mare, pentru ca devii un partas al omenirei, peste grijile si bucuriile vietii tale.

f. Sa intelegem bine:
-suntem factorii care raspandim increderea in viata crestina reala
-suntem factorii prieteniei si ai respectului de sine si de aproape
-suntem factorii de disciplina
-suntem factorii de organizare
-suntem factorii de colaborare si bucurie


Departamentul Functionarelor
193?
(Alice Dimancescu, manuscris revista Viator)

13 apr. 2010

A.C.F. - Sfaturi de primavara


1. Primavara este reinoire, este reincepere. Primavara este o marturie a increderii instinctive a naturii in viata. Si noi putem sa incepem viata cu acelasi avant linistit si luminos.

2. In primavara simti minunile mari si mici ce se savarsesc intre cer si pamant. Ori unde privesti, descoperi urma atingerii divine. Mai mult ca oricand spiritul lucreaza si stapaneste lumea. Lasa-te si dumneata cuprinsa de harul Tatalui Ceresc.

3. Primavara este o reintoarcere catre simplitate si sinceritate.
Poti fi voioasa?
Poti nadajdui?
Simti aproape cerul, pamantul, frunzele?
Atunci esti si dumneata o particica din primavara.

4. Ti-ai facut si dumneata un plan de primavara?
Iata o intrebare care asteapta in inima dumitale raspunsul. Alaturat sugestii:
  1. voi face, cat de grabita as fi, in fiecare zi exercitii de respiratie, cu fereastra deschisa si voi repeta mereu in gand: “vreau sa fiu senina”
  2. voi merge pe jos zilnic, pastrand o atitudine sportiva si facand din mars o bucurie
  3. daca ma simt slabita, nu voi neglija sa iau un tonic (sunt si tonice ieftine)
  4. daca am posibilitatea sa-mi improspatez garderoba, voi face ceva practic, bun pe orice vreme si care nu se demodeaza prea usor
  5. sunt hotarata sa iau parte la plimbarile organizate de ACF pentru ca sunt convinsa ca-mi sunt mai ales in primavara de folos
  6. imi voi intocmi un carnetel in care sa adun tot ce’ntalnesc frumos si demn de retinut in primavara aceasta
  7. am un vas pe mesuta care va purta mereu o floare, o frunza, un semn viu din natura
  8. imi cumpar de pe acum seminte de flori de pe strada Carol si-mi fac intr-o ladita, sau intr-un coltisor in curte, gradinita mea
  9. voi urmari in drum spre birou mugurii unui copac si astfel gandul meu va fi mereu indreptat inainte, spre progres
  10. voi lua parte la pregatirea religioasa de Sfintele Sarbarori ale Pastelui – pentru ca astfel sa intampin linistita, smerita si luminata pe Domnul
  11. nu ma voi lasa surprinsa de nostalgia primaverii, ci voi primi acest anotimp drept un prilej de a munci, a spera si a crede mai puternic
  12. la fel ca primavara, voi inchina inflorirea mea Domnului si voi fi echilibrata fiindca ma supun Lui.

Pasiti voioase in primavara tarei noastre!



Departamentul Functionarelor
1936
(Alice Dimancescu, manuscris revista Viator)

2 apr. 2010

Oua de Pasti


Obiceiul de a inrosi ouale in sarbatoarea primaverii are o veche origine in sarbatorile “Floreale” ale romanilor.
La Institutul Social Roman se afla o minunata colectie de oua incondeiate din toate tinuturile romanesti.
Nu ne-am putut stapani mirarea in fata talentului de care au dat dovada autorii acestor motive picturale de autentica arta nationala.

Iata cateva oua basarabene, incondeiate de elevele scolilor de menaj din Chisinau si ale unei scoli normale din Cetatea Alba. Domina negrul, auriul si rosul. Pe suprafata de cativa centimetri patrati, iscusinta acestor copii de scoala a realizat sobrele desene care se gasesc pe minunatele covoare basarabene, acele minunate “Caramanlae” pe cari noi nu stim sa le apreciem, dar in schimb strainii le pretuiesc. Sunt motive specific romanesti cu nota aceia sobra, pe care o imprima basarabenii in toate obiectele artei nationale.

Oale incondeiate provenite din Moldova au culori dulci, suave, am putea spune romantioase, asa cum e si sufletul de visatori ai celor crescuti pe pamantul bun dintre Milcov si Prut. Desenele sunt migalite, ciudate, intortochiate. Culorile nu trec de trandafiriu si siniliu, abia permitandu-si un strop de auriu, pentru imbogatirea desenului.

Iata si cele oltenesti. Culori vii, desene smaltuite, ca un camp de flori. Pe oul incondeiat al copiilor olteni se rezuma in cateva trasaturi de condei toata frumusetea de desene din iile si fotele frumoaselor gorjence. Sunt desene si culori vesele, asa cum e si inima plina de veselie a oltenilor.

Reprezentantii artei tran- silvanene in motive de oua incondeiate pastreaza nestirbite cele mai vechi traditii ale artei romanesti. Sunt desene si culori simple, unde predomina mult albul, realizate cu mijloace de adevarati artisti.
In Banat oale se fac cu multe motive cari le amintesc pe cele de pe vechile ceasloave bisericesti.
Cruci, stele si tot acel arsenal de desene primitive pe care il intalnim pe troitele de tara din tinutul celor trei Crisuri, se amesteca pe desenele acestea, cu motivele pe care le gasesti pe stergarele batute in tinte pe peretii caselor din Timis Torontal.

O frumoasa nota o aduc ouale din Bucovina. Desenul pare ceva mai evoluat decat la celelalte, insa fantezia coloritului e mai scazuta. Bucovinenii intrebuinteaza numai albastru, negru si ros, ceea ce da oarecare monotonie, motivelor cari altfel sunt minunat redate, ca si in frumoasele realizari ale artei casnice bucovinene.

Pe cojile acestor oua de Pasti, romanul a inscris adevarate poeme, minunate epopee de culori si desene pe cari le-a migalit pentru bucuria ochiului sau. Ce minuata propaganda pentru strainii cari nu au invatat inca sa ne cunoasca!

(nesemnat)
Ilustratiunea Romana, 1937/Numar de Pasti (2 mai)


citeste si: